Se încarcă lista de magazine

Se încarcă...
Oferte afișate pentru

Ultimul magazin selectat

Păstârnac: totul despre leguma rădăcinoasă

Păstârnacul a revenit: Acesta este o rădăcină leguminoasă cu creștere lentă și cu un gust consistent, care a fost înlocuită de cartofi și morcovi, dar care a devenit din nou populară. A continuat să fie unul dintre cele mai importante alimente de bază până în secolul al XVIII-lea, când a dispărut treptat.

Definiție

Ce este păstârnacul?

Păstârnac proaspăt în detaliu

Rădăcina de păstârnac este alb-gălbuie, poate crește până la o lungime de 40 cm și are un gust mai picant și mai puternic decât ruda sa mai mică, morcovul. Cu toate acestea, păstârnacul nu conține betacaroten. Păstârnacul este o legumă clasică de toamnă și de iarnă. Rădăcinile au un gust ușor dulce, de nucă și picant. Spre deosebire de alte legume de toamnă și de iarnă, păstârnacul conține multe calorii și, prin urmare, este considerat un aliment sățios și sănătos.


Caracteristici botanice și proveniență

Caracteristicile botanice și proveniența păstârnacului

Celelalte denumiri, respectiv „morcovul oii”, „morcovul cerbului” sau „pătrunjel galez”, indică cu ce se aseamănă păstârnacul, de culoare alb-gălbuie – atât botanic, cât și optic, dar și ca gust. În ultimii ani, păstârnacul a revenit în bucătăriile casnice. Îți vom spune de ce este special.

Caracteristici botanice: Păstârnac

Păstârnacul (Pastinaca sativa) este un tip de plantă din genul păstârnacului (Pastinaca), din familia Apiaceae. Acestea sunt legume rădăcinoase. Păstârnacul este o plantă bianuală, erbacee și atinge înălțimi cuprinse între 30 și 120 de centimetri. Este de culoare alb-gălbuie, conic, cu o grosime de până la 6 centimetri și o lungime de circa 20 de centimetri. Pulpa lui miroase a morcovi și are o aromă dulce-picantă. Rudele apropiate ale acestuia sunt morcovii și pătrunjelul.

De unde provine păstârnacul?

Păstârnacul este cunoscut de secole în Europa, Asia și America de Nord. Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, păstârnacul a fost un aliment de bază, până când cartofii și morcovii, care cresc mult mai repede, l-au înlocuit, deoarece perioada de așteptare de șapte luni de la semănat până la recoltare părea prea lungă pentru fermieri. În prezent, păstârnacul se cultivă din ce în ce mai mult în Scandinavia, Marea Britanie, Franța și SUA.


Cultivare și sezon

Cultivarea și recoltarea păstârnacului

Păstârnacul nu este o plantă pretențioasă și poate fi cultivat în propria grădină. Îți vom spune în câțiva pași cum funcționează!

Poți planta păstârnac în grădină?

Păstârnacul poate fi plantat în propria grădină. Să începem!

  1. Alege un loc însorit din grădină, unde păstârnacul va avea suficient loc de creștere. Solul trebuie să fie adânc, afânat și ușor nisipos-lutos. Pentru a îmbunătăți solul, poți adăuga un strat de compost toamna și puțină făină din oase sau calcar primăvara.
  2. Cea mai bună perioadă pentru cultivarea păstârnacului este de la finalul lunii martie până la mijlocul lui mai. Plantează semințele la o adâncime de câțiva centimetri, în rânduri aflate la o distanță de aproximativ 30 cm unul de celălalt. Distanța dintre semințe trebuie să fie de doi până la trei centimetri. Acoperă semințele cu pământ și apasă cu atenție.
  3. Udă solul, dar nu îl uda excesiv. Când păstârnacul are o înălțime între cinci și șapte centimetri, fertilizează-l, adăugând făină din oase sau compost în apropierea plantelor. Dacă cresc buruieni, îndepărtează-le cu grijă pentru a nu deteriora păstârnacul.

Când se cultivă păstârnacul?

Păstârnacul are nevoie de 4-5 luni pentru a se coace. În mod normal, sezonul de cultivare este din septembrie până în octombrie. Acesta se cultivă când frunzele se îngălbenesc și încep să moară. Folosește o furcă pentru a-l scoate cu atenție din pământ. Îndepărtează frunzele și depozitează păstârnacul într-un loc uscat și întunecat.

Când este sezonul păstârnacului?

Păstârnacul se numără printre legumele de toamnă și iarnă. Primele legume rădăcinoase sunt disponibile din septembrie. Cu toate acestea, sezonul principal este între lunile noiembrie și martie.


Delimitare

Care este diferența dintre păstârnac și rădăcina de pătrunjel?

Păstârnacul și rădăcina de pătrunjel sunt legume rădăcinoase al căror exterior este similar și care sunt deseori confundate. Cu toate acestea, există diferențe între ele. De obicei, păstârnacul este mai mare și mai gros decât rădăcina de pătrunjel. Coaja acestuia este netedă și bej sau crem, în timp ce rădăcina de pătrunjel este mai dură și mai maro. Ambele rădăcini sunt albe și fibroase în interior.

Și la gust sunt diferite. Păstârnacul are un gust mai dulce, care amintește de nuci, în timp ce rădăcina de pătrunjel este puțin mai iute, amintind de pătrunjel. Deseori, acestea pot fi utilizate interschimbabil în bucătărie. Păstârnacul este bun prăjit sau copt și poate fi utilizat și în supe sau tocănițe. Rădăcina de pătrunjel este foarte versatilă și poate fi gătită la aburi sau prăjită ca garnitură. Se utilizează deseori în supe și sosuri pentru un plus de aromă.

Pe scurt, păstârnacul și rădăcina de pătrunjel sunt similare, dar sunt suficient de diferite pentru a putea fi deosebite una de cealaltă. Ambele sunt legume rădăcinoase delicioase și nutritive care se pot utiliza în bucătărie în diferite feluri.


Valori nutritive

Totul despre păstârnac: calorii, vitamine și minerale

Păstârnac proaspăt în detaliu

Păstârnacul conține o cantitate relativ mare de zahăr, amidon și pectină, care oferă o senzație de sațietate de lungă durată. Potasiul pe care îl conține susține curele de drenaj și scăderea în greutate. Uleiurile esențiale oferă un gust picant și un ușor efect antibacterian. Păstârnacul oferă vitaminele B, care întăresc sistemul nervos, precum și vitamina C, pentru un sistem imunitar sănătos, dar și minerale valoroase, cum ar fi magneziul, fosforul și calciul.

Valoare nutritivă
 

kcal: 64 kcal

Carbohidrați: 12,05 g

Proteine: 1,31 g

Grăsimi: 0,43 g

Vitamine

 

Vitamina A: 0 µg

Vitamina B1: 0,08 mg

Vitamina B2: 0,13 mg

Vitamina B6: 0,11 mg

Vitamina C: 18 mg

Vitamina E: 0,88 mg

 

Minerale

 

Calciu: 47 mg

Fier: 0,71 mg

Potasiu: 523 mg

Magneziu: 26 mg

Sodiu: 8 mg


Efect

Este sănătos păstârnacul?

Ca legumă rădăcinoasă, păstârnacul se numără printre superalimentele naturii. Nu este doar delicios, dar este și bogat în substanțe nutritive.

Bogat în vitamine și minerale

Păstârnacul este o legumă rădăcinoasă delicioasă și bogată în nutrienți, dar și în vitamine și minerale vitale pentru sănătatea corpului. Păstârnacul este bogat în vitamina C, un antioxidant puternic care ajută sistemul imunitar. Vitamina C din păstârnac poate susține și producția de colagen, care contribuie la sănătatea pielii și părului.

În plus, păstârnacul este o sursă excelentă de potasiu, un mineral important pentru reglarea tensiunii arteriale. Potasiul poate reduce, de asemenea, riscul de AVC și de infarct. Conținutul de potasiu și vitamina C este mai ridicat în păstârnac decât în morcovi. Păstârnacul conține și acid folic, un tip de vitamina B esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a celulelor și țesutului sănătos. Acidul folic este deosebit de important pentru femeile gravide, deoarece reduce riscul de defecte congenitale.

Păstârnacul ajută digestia

Păstârnacul este bogat în fibre, mai ales în fibre solubile, care susțin digestia. Fibrele solubile din păstârnac se combină cu apa din intestinul gros și formează un tip de gel care ajută la eliminarea scaunului și crește timpul de trecere al alimentelor prin intestinul gros. Acest lucru reduce constipația și contribuie la sănătatea generală a sistemului digestiv.

De asemenea, păstârnacul este bogat în prebiotice, un tip de fibre fermentat de bacteriile sănătoase din intestinul gros. Aceste bacterii produc acizi grași cu lanț scurt, care reprezintă o sursă de energie pentru celulele intestinului gros și ajută astfel la menținerea echilibrului florei intestinale. Flora intestinală sănătoasă este importantă pentru o digestie bună și astfel pentru sănătatea generală a corpului.

În plus, păstârnacul conține enzime digestive, precum amilaza, care poate ajuta la descompunerea carbohidraților și la absorbția substanțelor nutritive în intestinul gros. Pe scurt, păstârnacul susține digestia și contribuie la menținerea sănătății generale datorită conținutului ridicat de fibre și de prebiotice, dar și datorită conținutului de enzime digestive.

Păstârnacul conține uleiuri esențiale

Uleiurile esențiale sunt extracte valoroase din plante obținute din diferite părți ale acestora, cum ar fi florile, frunzele, tulpinile și rădăcinile. Aceste uleiuri sunt cunoscute pentru proprietățile lor naturale de vindecare și sunt utilizate în aromaterapie, cosmetică și wellness. Păstârnacul conține uleiuri esențiale precum limonen, carbon și alfa-pinen. Aceste uleiuri sunt cunoscute pentru proprietățile lor antiinflamatoare, de reducere a durerilor și calmante. Pot fi folosite și la tratarea afecțiunilor respiratorii, problemelor digestive și bolilor de piele.

Uleiurile esențiale din păstârnac au, de asemenea, un efect calmant asupra minții, reduc stresul și cresc buna dispoziție. Pot fi folosite ca uleiuri pentru aromoterapie, de masaj sau adăugate în apa de baie.


Cumpărare și depozitare

Cumpărarea și depozitarea păstârnacului: ce trebuie să ai în vedere

Păstârnacul este o legumă rădăcinoasă delicioasă și sănătoasă, cu multe întrebuințări în bucătărie. Este bogat în substanțe nutritive și are un gust dulce. Când cumperi păstârnac, trebuie să te asiguri că este proaspăt și crocant. Este important să îl depozitezi corect, pentru a te asigura că se păstrează pe termen lung și că își păstrează gustul și calitatea. În acest sens, îți oferim câteva sfaturi pentru cumpărarea și depozitarea păstârnacului.

Cum se recunoaște păstârnacul?

Păstârnacul, rădăcina de pătrunjel și morcovii sunt legume rădăcinoase care sunt deseori confundate între ele. Păstârnacul are coajă de culoare crem și o formă alungită, conică, cu textură netedă. În comparație, rădăcina de pătrunjel are coaja mai aspră și este de culoare albă, conică, rotunjită în partea de sus. Morcovii, pe de altă parte, sunt în mod normal portocalii și au o formă alungită, conică, cu o textură netedă. Dacă nu ești sigur ce legumă ai în față, te poți ghida după miros: păstârnacul și rădăcina de pătrunjel au un miros pământiu, care semănă cu nuca, în timp ce morcovii au un miros dulce.

Cumpărarea păstârnacului proaspăt: sfaturi

În primul rând, trebuie să ai în vedere că păstârnacul trebuie să fie tare și dur la atingere. Dacă este moale sau ușor, poate fi un semn că este mai vechi. Privește coaja păstârnacului. Trebuie să fie lucioasă și netedă, fără pete sau fisuri. Dacă vezi pete sau denivelări pe coajă, ar putea fi un semn că păstârnacul nu mai este proaspăt. O altă indicație a prospețimii păstârnacului este mirosul. Păstârnacul proaspăt are un miros intens și dulce, care amintește de cartofi.

Cum se depozitează păstârnacul

Cel mai bine este să depozitezi păstârnacul într-un loc umed, răcoros și întunecat. Cel mai bine este să înfășori rădăcinile într-un prosop umed și să le păstrezi la frigider. Astfel, acestea se pot păstra timp de câteva zile până la aproximativ două săptămâni. Păstârnacul congelat se poate păstra timp de câteva luni.

Se poate congela păstârnacul?

Pentru a congela păstârnacul, trebuie să respecți următorii pași:

  1. Curăță păstârnacul de coajă și taie-l în bucăți mici sau felii, în funcție de cum vrei să-l folosești mai târziu.
  2. Blanșează păstârnacul timp de două sau trei minute în apă care fierbe. Astfel, se neutralizează enzimele și se păstrează culoarea și textura păstârnacului.
  3. Scoate păstârnacul din apa care fierbe și pune-l imediat în apă rece ca gheața, pentru a opri procesul de gătire.
  4. Usucă bine păstârnacul, pentru a îndepărta excesul de umiditate.
  5. Pune păstârnacul într-o pungă sau un borcan pentru congelator și scrie pe recipient data și conținutul.
  6. Pune borcanul sau punga în congelator pentru a congela rapid păstârnacul.

După congelare, poți păstra păstârnacul până la un an. Îl poți folosi ca ingredient în supe, tocănițe sau alte preparate.


Utilizare și pregătire

Utilizarea și prepararea păstârnacului: cum procedezi

Păstârnacul se pregătește rapid pentru procesarea ulterioară:

  • Se spală
  • Se curăță cu un decojitor
  • Se taie capetele

Cultivarea păstârnacului robust a devenit tot mai populară și datorită ușurinței cu care se prepară. Acesta se coace la cuptor ca garnitură delicată pentru friptură, împreună cu cartofi, ori se folosește sub formă de piure și în tocănițe. Frunzele fragede ale plantei se folosesc la condimentarea supelor sau salatelor. Semințele coapte se pot folosi ca înlocuitor pentru semințele de chimen. Păstârnacul blând se găsește și în mâncarea gata preparată pentru copii.

Ce gust are păstârnacul?

Păstârnacul este dulce și are un gust ușor de nuci. Unii consideră că gustul este asemănător morcovilor, dar mai pământiu și mai aromat. Păstârnacul se poate consuma crud sau gătit și are o consistență fermă. Este indicat pentru prăjire, coacere, fierbere sau ca ingredient în supe.

 

Trebuie îndepărtată coaja păstârnacului?

Nu este obligatoriu să îndepărtezi coaja păstârnacului. Imediat sub coajă se găsesc multe vitamine și arome, deci poți lăsa coaja. Cu toate acestea, dacă nu îți place gustul amar, o poți îndepărta. Spre deosebire de cartofi, gustul cojii nu este atât de diferit de interiorul legumei.

Poți consuma păstârnac crud?

Păstârnacul poate fi consumat crud. Leguma rădăcinoasă albă poate fi dată pe răzătoare sau tăiată în bucăți pentru a fi adăugată în salată, de exemplu. Frunzele verzi asemănătoare pătrunjelului pot fi utilizate la aromatizarea preparatelor sau în smoothie-uri. Componentele sănătoase fac din păstârnacul crud un superaliment. Aroma sa fină de nucă dulce este și mai evidentă atunci când este fiert sau prăjit.

Fierberea păstârnacului

Instrucțiuni:

  1. Curăță bine 500 de grame de păstârnac cu un curățător de legume.
  2. Taie apoi capetele păstârnacului și taie-l în bucăți cu o lungime de 2-3 cm.
  3. Pune bucățile de păstârnac într-un vas pentru gătit și adaugă suficientă apă pentru a acoperi păstârnacul, precum și un praf de sare.
  4. Adu apa la temperatura de fierbere și redu căldura la treapta medie.
  5. Fierbe păstârnacul între 20 și 25 de minute sau până când este moale.
  6. Scurge apa și adaugă, în mod opțional, o lingură de unt sau ulei de măsline peste păstârnac. Astfel, va fi mai aromat și va avea o consistență mai moale.
  7. Pasează păstârnacul cu un mixer manual sau cu o furculiță până capătă consistența dorită.
  8. La final, condimentează-l după gust cu sare, piper și nucșoară și servește-l.

Coacerea păstârnacului la cuptor

Instrucțiuni:

  1. Pentru gătirea la cuptor, taie-l întâi în forma dorită. Îl poți felia pe lungime ca pe cartofii prăjiți sau în bucăți, în funcție de preferințe.
  2. Pentru felii delicioase sau wedges la cuptor, încălzește cuptorul la 230 de grade.
  3. Unge bucățile de păstârnac cu ulei și condimentează-le cu sare, piper și nucșoară.
  4. Apoi pune-le la cuptor timp de aproximativ 40 de minute. La jumătatea timpului de gătire, întoarce bucățile și apoi păstârnacul este gata de a fi scos din cuptor.

Prăjirea păstârnacului

Instrucțiuni:
  1. Dacă dorești să prepari păstârnacul crud la tigaie, trebuie să îl tai cât mai mic posibil.
  2. Apoi trece bucățile mici prin făină, sare și mirodenii.
  3. Prăjește-l apoi într-o tigaie cu ulei vegetal încins, întorcând păstârnacul ocazional timp de 10-15 minute.
  4. Cu toate acestea, îl poți fierbe înainte în apă clocotită timp de aproximativ 10 minute și îl poți prăji apoi într-o tigaie cu unt timp de trei minute, până se rumenește.


Alte articole interesante