Peștele de apă dulce: un aliment important
În general, se face diferența între peștii de apă sărată și cei de apă dulce. Peștii de apă sărată reprezintă toate tipurile de pești care au habitatul în mare. Peștii de apă dulce se găsesc în apele interioare, cum ar fi lacurile sau râurile.
Peștii de apă dulce au următoarele proprietăți speciale
Termenul „pește de apă dulce” include toți peștii comestibili pescuiți în apele interioare, care servesc drept hrană pentru oameni sau care sunt folosiți ca bază pentru producerea altor produse alimentare. Peștii de apă dulce se găsesc, în consecință, în râuri și lacuri, precum și în pârâie și ape interioare cu salinitate scăzută sau chiar inexistentă. Peștii de apă dulce nu pot supraviețui în apa sărată de mare. Aproximativ 33% din fauna piscicolă este reprezentată de peștii de apă dulce. Au un gust asemănător cu cel al peștilor de apă sărată și au o aromă subtilă.
- Pești de apă dulce primari au evoluat în apele interioare. 33% din fauna piscicolă este compusă din pești de apă dulce primari. Peștii fac parte din următoarele ordine: Characiforme, Cipriniforme și Siluriforme. Aceste ordine aparțin supraordinului Ostariofizi. Acești pești de apă dulce au o capacitate auditivă foarte bună și, din acest motiv, trebuie să fie liniște atunci când se pescuiesc. Există 6000 de familii în acest supraordin și reprezintă două treimi din totalitatea peștilor de apă dulce.
- Peștii de apă dulce secundari provin din strămoși, care au trăit cândva în mare și apoi, în timpul procesului de dezvoltare, au migrat în apă dulce. De asemenea, au o toleranță scăzută la sare. 8% din populația totală a peștilor este compusă din pești de apă dulce secundari. Ateriniformele, Ciprinodontiformele și Cichlidele aparțin acestei categorii. În primul rând, acești pești se găsesc în ape cu o valoare foarte ridicată a pH-ului. Aceste ape sunt reprezentate de râurile din America Centrală sau de râurile și lacurile din Australia. Există colonii și în lacurile din estul Africii. Acest tip de pești de apă dulce se găsește chiar și în insulele oceanice, care nu au nicio legătură cu uscatul.
- Peștii de apă dulce periferici au o toleranță foarte dezvoltată la sare și au capacitatea de a se răspândi și în mare. Totuși, sunt pești de apă dulce. Unii dintre acești pești de apă dulce își petrec o parte din viață în mare. Osmeriformele, Salmonidele și Acipenseridae aparțin acestei categorii.
De unde provin peștii de apă dulce?
Peștii de apă dulce reprezintă unul dintre cele mai vechi alimente din lume. Timp de mii de ani, au fost pescuiți și apoi uscați, pentru a fi conservați pe o perioadă mai lungă. Au un conținut ridicat de grăsimi și, în mare parte, sunt pești osoși sau cartilaginoși. În ziua de azi, peștii de apă dulce sunt predominant crescuți în acvarii specifice. Principalele țări exportatoare de pești de apă dulce sunt Norvegia, Suedia și Canada.
Când este sezonul peștilor de apă dulce?
Sezonul peștilor de apă dulce este în toamnă. Deoarece sunt crescuți în bazine de creștere, aceștia sunt disponibili pe tot parcursul anului. După ce sunt pescuiți, peștii de apă dulce ajung pe piață fie proaspeți, fie ambalați industrial. Se congelează sau se prepară direct sub formă de aliment.
La ce pot fi folosiți peștii de apă dulce?
De la ciorba de pește până la peștele făcut pe grătar sau marinat, peștii de apă dulce nu lipsesc din alimentația noastră. Nu contează cum prepari peștele, dar primul pas este întotdeauna așa-numita „curățare”, adică îndepărtarea solzilor, a înotătoarelor, a oaselor și a măruntaielor. Apoi se condimentează, de cele mai multe ori, cu suc de lămâie și sare și se gătește. Peștele este consumat și crud, mai ales în bucătăria japoneză.
Cum recunoști peștele proaspăt
Ochii trebuie să fie limpezi și nu tulburi. Dacă apeși ușor pe ei, trebuie să fie tari, iar degetul nu trebuie să îi pătrundă. Și culoarea pielii este foarte importantă. Trebuie să își păstreze culoarea sa naturală și ușor lucioasă. Nu trebuie să prezinte răni, pentru că bacteriile, în special, se pot împrăștia rapid. Pielea peștelui proaspăt este acoperită de un mucus transparent. Acest mucus nu trebuie să fie galben, negru sau sângeriu. Dacă apeși pe pește, degetul nu trebuie să pătrundă în carne. Un alt indiciu al peștelui proaspăt este reprezentat de branhiile roșii. Cu timpul, branhiile prind o culoare gălbuie, ceea ce indică faptul că peștele este stricat.
Ce conțin peștii de apă dulce
Preparatele din pește nu doar că au un gust foarte bun, ci sunt și benefice. Ele oferă aminoacizi esențiali, așa-numitele pietre de temelie ale proteinelor și sunt o sursă excelentă de acizi grași Omega 3 valoroși. Aceste preparate reprezintă uleiul pentru motorul corpului nostru. Susțin multe funcții și protejează inima. În plus, peștele oferă vitaminele A, D, B2 și B6. Așadar, peștii de apă dulce ar trebui să fie incluși des în alimentație.